România în cifre

Pe scurt

România rămâne în treimea inferioară a UE la 24 din 36 de indicatori, dar are trei puncte forte: prima poziție la satisfacția față de viață (7,8 din 10), locul 5 la emisiile de CO₂ pe locuitor (3,72 tone) și locul 9 la inegalitatea veniturilor (Gini 27,3). Față de anul trecut, 16 indicatori s-au îmbunătățit și 17 s-au înrăutățit. Deficitul bugetar s-a redus de la -9,3% la -7,9% din PIB, dar rămâne cel mai mare din UE, iar dobânzile au crescut la 2,8% din PIB, 7,9% din veniturile statului. Inflația a urcat de la 5,5% la 8,6%, ultima din UE, iar datoria publică a crescut de la 54,8% la 59,3% din PIB. Educația și sănătatea rămân punctele slabe: ultimul loc la cheltuieli de cercetare-dezvoltare (0,46% din PIB), competențe digitale (31,8%), studii superioare (23,0%), cheltuieli cu sănătatea (5,7% din PIB) și mortalitate infantilă (6,6 la 1.000).

Concluzii

1. 01Deficitul de -7,9% din PIB, cel mai mare din UE, limitează capacitatea statului de a finanța sănătatea și educația, unde cheltuielile de 5,7% și 3,3% din PIB sunt ultimele din uniune.
2. 02Inflația de 8,6%, față de o medie UE de 2,8%, erodează veniturile, iar venitul median de 12.861 PPS a scăzut cu 162 față de anul precedent.
3. 03Creșterea economică de 0,0% în al doilea trimestru al anului 2026, față de 0,9% în UE, reflectă stagnarea care însoțește ultimul loc la cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 0,46% din PIB.
4. 04Datoria publică în creștere cu 4,5 puncte, la 59,3% din PIB, combinată cu dobânzi de 7,9% din veniturile statului, restrânge spațiul bugetar pe termen mediu.
5. 05Părăsirea timpurie a școlii de 15,5% și tinerii NEET de 19,2%, față de media UE de 10,4%, reduc oferta de muncă calificată, deși rata de ocupare a scăzut cu 0,5 puncte, la 69,0%.

Text generat automat din tabelul de mai jos, cu fiecare cifră verificată față de date. Clasament din 2026-09-21.