„Am trei scaune în casa mea: unul pentru singurătate, două pentru prietenie, trei pentru societate.”Henry David Thoreau · Walden · 1854 · capitolul 6 (Vizitatorii / Visitors)
Un scaun pentru singurătate, unul pentru prietenie, unul pentru societate: toate trei trebuie păstrate.
Fiecare scaun reprezintă o nevoie fundamentală a omului: timpul pentru reflecție, relațiile intime și interacțiunea colectivă. Un individ sănătos își rezervă momente de izolare pentru gândire, întâlniri cu prietenii pentru susținere și participare la evenimente comunitare pentru apartenență. De exemplu, un scriitor își planifică ore de lucru solitar, întâlniri săptămânale cu colegii și participare la cluburi locale. Menținerea acestor trei spații asigură dezvoltarea armonioasă.
Thoreau nu doar numără scaunele; el arată că cele trei nevoi nu se potrivesc în același timp. Singurătatea cere lărgime, prietenia cere apropiere, societatea cere mulțime. Problema apare când folosim un scaun pentru altceva. Mulți oameni stau cu telefonul în mână în timpul unei plimbări solitare, de exemplu, și astfel nici nu se odihnesc singuri, nici nu sunt cu adevărat prezenți pentru alții. Fiecare scaun își cere întreaga atenție, măcar pentru o vreme. Întrebarea care urmează este cum recunoști, în practică, momentul în care un scaun a rămas prea mult timp neocupat.
De ce contează Ajută la organizarea unui stil de viață echilibrat, evitând izolația excesivă sau supraîncărcarea socială.